poezia

negasind cuvinte... punem un smyle. ne e frica sa spunem... si trimitem o inimioara.cand e on-line reactionam la fel ca si cum acea persoana e langa noi. nu stam pe ganduri si apasam enter, doar pentru ca degetele au invatat aceasta tasta. in loc de cuvinte trimitem un link, unde totul e spus deja. recunoastem un om dupa statusul pe care il are. credem ca cunoastem oamenii, uitand ca asta e doar in lumea virtuala.o lume in care zambetul nu mai conteaza,o lume in care poti spune ca totul e in ordine cu toate ca nu e adevarat si toti sa te creada. noi traim, invatam, lucram,mergem cu tranvaiul... pentru ca atunci cand vine noaptea, sa ne intoarcem in aceasta lume.o lume ce o construim singuri. o lume in care prietenii incap intr-o singura lista, in care poti sa stergi un om din viata cu o simpla tasta delete. e atat de banal si simplu...
am furat din castronu cu libertate cu polonicu,de asta nu m-am considerat nici o dată lipsită de ea.

marți, 27 iulie 2010

nu uita copile

Tu pruncule ce abia te-ai nascut
Si esti micut,si toti te tin in brate
Asculta-ma ca-ti zic, ce ai de facut
In asta mult prea scurta viata.

Nu crede ca-ti impun acum ceva
Cum ca ar trebui sa faci ca mine
Eu tind acum spre un sfat ati da
Ca-n asta lume sa traiesti mai bine.

Acum esti mic si poate nici nu intelegi
Ce-ngina asta fata linga tine
Dar fii atent in viata ce drum alegi
Ia seama sa nu faci ca mine.

Um sfat ar fi ai grija de parinti
Cum au si ei acum de tine
Caci doar cind se transforma-n sfinti
Abia atunci vezi a lor bine.

Nu vreau sa spui ca indrug eu nebunii
Ca nus nici eu destul de mare
Doar ca vreau sa-ti apreciezi parintii:
Nu doar atunci cind vreunul moare.

Pastraza toate astea in inima ta
Pastrazale pe toate pe-a vietii file
De va veni un timp ca vei pleca
nu uita de aceste comori tu copile.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)