poezia

negasind cuvinte... punem un smyle. ne e frica sa spunem... si trimitem o inimioara.cand e on-line reactionam la fel ca si cum acea persoana e langa noi. nu stam pe ganduri si apasam enter, doar pentru ca degetele au invatat aceasta tasta. in loc de cuvinte trimitem un link, unde totul e spus deja. recunoastem un om dupa statusul pe care il are. credem ca cunoastem oamenii, uitand ca asta e doar in lumea virtuala.o lume in care zambetul nu mai conteaza,o lume in care poti spune ca totul e in ordine cu toate ca nu e adevarat si toti sa te creada. noi traim, invatam, lucram,mergem cu tranvaiul... pentru ca atunci cand vine noaptea, sa ne intoarcem in aceasta lume.o lume ce o construim singuri. o lume in care prietenii incap intr-o singura lista, in care poti sa stergi un om din viata cu o simpla tasta delete. e atat de banal si simplu...
am furat din castronu cu libertate cu polonicu,de asta nu m-am considerat nici o dată lipsită de ea.

marți, 27 iulie 2010

nedreptate

de ce barbatilor totul le este permis?
sa bea,sa fumeze,sa aiba fete pina in abis
de ce unei fete nu-i este dat
sa umble cum un barbat a umblat.
de ce ei care au gresit in toate
cauta fete nevinovate
o are pe ea si n-o pretieste
el cauta fata ce fecioara mai este.
de ce nu despre barbati,dar despre femei se vorbeste
ca e prostituata ,ca pacatuieste
si cum de nu-i e rusine sa traiasca
furind barbatul alteea sa greseasca?...
dar despre un barbat ce putem zice
care la una ca asta noaptea si-o petrece?...
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)