poezia

negasind cuvinte... punem un smyle. ne e frica sa spunem... si trimitem o inimioara.cand e on-line reactionam la fel ca si cum acea persoana e langa noi. nu stam pe ganduri si apasam enter, doar pentru ca degetele au invatat aceasta tasta. in loc de cuvinte trimitem un link, unde totul e spus deja. recunoastem un om dupa statusul pe care il are. credem ca cunoastem oamenii, uitand ca asta e doar in lumea virtuala.o lume in care zambetul nu mai conteaza,o lume in care poti spune ca totul e in ordine cu toate ca nu e adevarat si toti sa te creada. noi traim, invatam, lucram,mergem cu tranvaiul... pentru ca atunci cand vine noaptea, sa ne intoarcem in aceasta lume.o lume ce o construim singuri. o lume in care prietenii incap intr-o singura lista, in care poti sa stergi un om din viata cu o simpla tasta delete. e atat de banal si simplu...
am furat din castronu cu libertate cu polonicu,de asta nu m-am considerat nici o dată lipsită de ea.

marți, 27 iulie 2010

~~~~~~~~~~

eu sint puternica mereu
dar nu pot zice asa si azi,
sufletul plinge si-mi este greu
prea multe vise intr-o zi arzi.
eu sint inteleapta,dar nu si acum
cind lumea in care-am traitsa facut scrum
nu mai vreau sa pling,si nu vreau sa zimbesc
nu vreau sa mor dar nici sa traiesc.
eu sint incapatinata doar in prezenta ta
nu mai exista cea care a fost odata
acum traiesc doar cu visul da a te uita.
poate ca am devenit eu prea aspra
poate ca am devenit cum zici tu acum
dar sa stii ca pentru toate aste ti-e iti sint indatorata
acum am devenit o papusa si sentimentile le ascund.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)