Ma apuc-un dor de moarte,
De-acele vise de copil.
De ale bunicii basme
Si de zimbetul naiv.
As vrea din nou ca sa devin copil
Sa simt mirosul de gutuie coapte
Mie dor de zilele frumoase de april
In care furam ouale la paste.
Si casa mare a bunicii
De unde ne dadea bomboane
Cind ne ingramadeam in ea toti picii
Linga bunica noi faceam coloane.
Frumoase timpuri au mai fost,
Frumoase clipe sau piedut in timp
Iar in lumea ast’adulta n-are rost
Sa mai alergi desculta tu prin cimp.
Acum n-ai timp sa zbori sau sa visezi
Mereu acasa ai de lucru,si serviciu
Doar noptile tu lumea ta-ti creezi
Fara sa lasi in urma vreun indiciu.
Si cind deschid albumul fermecat
Unde ca un zmeu sta incuiata
Copilaria mea sub lacat ferecat
De unde nu mai iese nici o data.
Cu zine din povesti si baba cloanta
Cu Fat-Frumos si cu nemilosii zmei
Acolo unde-si face de cap cotoranta
Unde inving mereu neinfricati eroii mei.
Invata sa-ti traiesti copilaria
S-ajungi batrin sa zici c-a fost frumoasa
Si povestind sa te apuce melancolia
Visind din nou ca sa devii craiasa.
Ma apuc-un dor de moarte,
De-acele vise de copil.
De ale bunicii basme
Si de zimbetul naiv.
Zimbeste celui care te-a jignit,ca sa nu-ti poata citi durerea din suflet.
poezia
negasind cuvinte... punem un smyle. ne e frica sa spunem... si trimitem o inimioara.cand e on-line reactionam la fel ca si cum acea persoana e langa noi. nu stam pe ganduri si apasam enter, doar pentru ca degetele au invatat aceasta tasta. in loc de cuvinte trimitem un link, unde totul e spus deja. recunoastem un om dupa statusul pe care il are. credem ca cunoastem oamenii, uitand ca asta e doar in lumea virtuala.o lume in care zambetul nu mai conteaza,o lume in care poti spune ca totul e in ordine cu toate ca nu e adevarat si toti sa te creada. noi traim, invatam, lucram,mergem cu tranvaiul... pentru ca atunci cand vine noaptea, sa ne intoarcem in aceasta lume.o lume ce o construim singuri. o lume in care prietenii incap intr-o singura lista, in care poti sa stergi un om din viata cu o simpla tasta delete. e atat de banal si simplu...
am furat din castronu cu libertate cu polonicu,de asta nu m-am considerat nici o dată lipsită de ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu