poezia

negasind cuvinte... punem un smyle. ne e frica sa spunem... si trimitem o inimioara.cand e on-line reactionam la fel ca si cum acea persoana e langa noi. nu stam pe ganduri si apasam enter, doar pentru ca degetele au invatat aceasta tasta. in loc de cuvinte trimitem un link, unde totul e spus deja. recunoastem un om dupa statusul pe care il are. credem ca cunoastem oamenii, uitand ca asta e doar in lumea virtuala.o lume in care zambetul nu mai conteaza,o lume in care poti spune ca totul e in ordine cu toate ca nu e adevarat si toti sa te creada. noi traim, invatam, lucram,mergem cu tranvaiul... pentru ca atunci cand vine noaptea, sa ne intoarcem in aceasta lume.o lume ce o construim singuri. o lume in care prietenii incap intr-o singura lista, in care poti sa stergi un om din viata cu o simpla tasta delete. e atat de banal si simplu...
am furat din castronu cu libertate cu polonicu,de asta nu m-am considerat nici o dată lipsită de ea.

joi, 26 august 2010

Scuză-mă îngere pentru aripi taiate

Scuză-mă îngere pentru aripi taiate
Pentru durerea ce ţi-o provoc
Cînd ziua vine şi noaptea bate
Nu pot luna s-o ţin pe loc.

Din surîsul tău blînd cuprind gelozie
Tu suflet sfînt şi nears de păcate
Ferit eşti tu sus de dureri şi melancolie
Nu pot ele calea asta străbate.


Durerea şi chinul sînt pentru pămnînt,
Iar tu rămîi curat ca lacrima
Suflet divin ce nu suporţi cînd plîng
Cu penele tale îmi coşi inima.

Scuză-mă îngere pentru aripi taiate
Pentru regerete,durere şi dor
Pentru iluzii şi vise sparte
Atunci cînd aveai nevoi de-ajutor.
Publicat de la

Un comentariu:

  1. Anonim12 iulie 2012 la 15:09

    foarte frumos si foarte emotionant. multumesc ca impartasesti si cu altii. nu am cuvinte sa ma exprim.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)