poezia

negasind cuvinte... punem un smyle. ne e frica sa spunem... si trimitem o inimioara.cand e on-line reactionam la fel ca si cum acea persoana e langa noi. nu stam pe ganduri si apasam enter, doar pentru ca degetele au invatat aceasta tasta. in loc de cuvinte trimitem un link, unde totul e spus deja. recunoastem un om dupa statusul pe care il are. credem ca cunoastem oamenii, uitand ca asta e doar in lumea virtuala.o lume in care zambetul nu mai conteaza,o lume in care poti spune ca totul e in ordine cu toate ca nu e adevarat si toti sa te creada. noi traim, invatam, lucram,mergem cu tranvaiul... pentru ca atunci cand vine noaptea, sa ne intoarcem in aceasta lume.o lume ce o construim singuri. o lume in care prietenii incap intr-o singura lista, in care poti sa stergi un om din viata cu o simpla tasta delete. e atat de banal si simplu...
am furat din castronu cu libertate cu polonicu,de asta nu m-am considerat nici o dată lipsită de ea.

sâmbătă, 2 aprilie 2011

divinitate

Femei urate nu exista
Exista femei ce poarta
In fiecare zi cate o masca
Durere, suferinta, iubire, regret
Nu mai stiu la ce sa ma astept...

Si totusi ea ramane frumoasa
Fie de poarta sau nu masca, fie de inima-i
E plina de desert,
Undeva e ascuns un regret...

Sentimente, iubire, toate sunt un vulcan
Femeea e frumoasa si in Vatican
Dar durerea din ea
O macina in parte si ea...
Ascunde toate...

Suspans, minciuna si rivalitate
Femeea le-a trait pe toate
Ascunde in ea un razboi salbatic
Doar un suras il mai are ostatic...

E femee si e un chin
E femee si e destin..
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)